8 lucruri facute zilnic in mod eronat de creier

1Ca fiinte umane, in general ne place sa ne percepem ca si creaturi rationale. Gandim logic, luam decizii bazate pe cel mai bun interes pentru noi sau apropiati, facem ceea ce facem zi de zi nu doar pentru a supravietui, ci si pentru a prospera.

Dar, deseori nu suntem constienti de minusculele – insa cu efecte mari – moduri in care gandirea noastra este irationala si influentabila. Pentru a deveni creaturile rationale si evoluate de astazi, creierele noastre au dezvoltat “scurtaturi” convenabile (cunoscute in psihologie ca si influente cognitive), pentru a ne ajuta sa identificam amenintarile si sa facem judecati rapide. Chiar si in lumea moderna, unde nu ne mai confruntam cu amenintari directe pentru supravietuire, acestea sunt inca foarte prezente si ne traseaza felul in care experimentam lumea din jur si pe noi insine.

Oamenii sufera… consecintele traiului intr-un timp si intr-un loc pentru care nu am evoluat indeajuns” – sustine neuropsihiatrul Dean Buonomano, autorul cartii Brain Bugs: How The Brain’s Flaws Shape Our Lives. ”Prin cercetarea activitatii creierului uman, putem afla foarte multe informatii de ce uneori suntem foarte buni la ceva si de ce nu reusim deloc altceva”.

Iata 8 erori comune de gandire si influente cognitive de care se poate nici macar sa fiim constienti – dar ne definesc felul in care percepem lumea si pe noi insine:

Nu ne putem opri sa nu ne concentram pe aspectele negative.

 

2Conform pishologului Rick Hanson, autorul Hardwiring Happiness, creierele noastre sunt “proiectate” sa caute lucrurile rele – asa cum explica el, creierul uman este ca o banda Velcro pentru experientele negative si ca o suprafata de Teflon pentru cele pozitive. Creierul scaneaza constant pentru a descoperi amenintari – ceea ce evident ne-a ajutat sa evoluam – iar cand descopera una, o izoleaza si se “fixeaza” pe ea, insa rezultind pierderea imaginii intregi (the big picture). Chiar si astazi, cand nu mai suntem amenintati zilnic sa fim mancati de animale, creierul inca nu a lasat deoparte sensitivitatea preconditionata fata de acest gen de amenintari – doar ca aceste amenintari au azi forma unui mesaj de la sef.

Aceasta constientizare a amenintarii creeaza o prejudecata a negativitatii, care cauzeaza o reactie foarte intensa intre creier si vestile rele, prin comparatie cu raspunsul fata de vestile bune. Deoarece experientele negative ne afecteaza mult mai puternic, cercetarile au demonstrat ca relatiie interumane de lunga durata necesita un raport de 5 interactiuni pozitive la 1 negativa pentru a rezista in timp.

Am dezvoltat aceasta prejudecata a negativitatii in epoca de piatra si inca a ramas activa in secolul 21”, explica Hanson. “Aceasta face dificil pentru noi sa invatam din experientele pozitive, chiar daca invatarea din experiente pozitive este calea de baza pentru a ne dezvolta puterea interioara”.

Vedem tipare si acolo unde nu exista deloc.

 

3Una din cele mai importante erori de gandire se numeste eroare de tipul I, si consta in a crede o ipoteza falsa ca adevarata, deseori prin corelarea gresita (sau lipsa corelarii) cu cauza. (Aceasta este si explicatia de ce iubim atat de mult coincidentele). Desi conduce la erori de gandire, totusi acest fel de a gandi este posibil sa ne fi adus in timp unele avantaje de evolutie.

Gandirea cauzala a evoluat pentru ca le permite oamenilor inteleaga si sa controleze mediul – de exemplu, predictii gen “daca mananci o ciuperca rosie, mori”, informeaza o cercetare publicata la Oxford University Press. “Gandirea cauzala este adaptiva, dar de multe ori conduce la erori de tipul I – cand crezi ceva ca fiind adevarat, desi nu este – de exemplu crezi ca daca faci nod dublu la sireturi vei avea noroc”.

Tendinta de a cauta conexiuni si tipare in informatie aleatorie este cunoscuta ca apophenia. Functioneaza in diferite moduri, de la a gasi coincidente cu teoriile conspirationiste, pana la gasirea de coduri sau semnificatii ascunse in numere sau texte.

Nu vedem ce avem chiar in fata noastra.

 

4Va ganditi ca sunteti prezent si aveti grija de mediul in care traiti? Desi pana la un anumit grad, poate fi adevarat, probabil nu sunteti atat de constient pe cat credeti. Intr-un studiu din 1998, de acum faimos – cercetatori de la Harvard and Kent State University au experimentat cu cativa colegi din campus mersul pe jos si au notat cat de multe detalii au retinut din mediul imediat inconjurator. In experiment, un actor se apropie de unul din subiecti si solicita informatii de orientare, iar in timp ce acesta ii ofera indicatiile, doi oameni cu o placa mare de lemn trec printre cei doi, blocind complet vederea intre cele doua persoane. In acest timp, actorul initial a fost inlocuit de un alt actor, cu o inaltime diferita, imbracta diferit si cu o voce diferita. Aproape jumatate din subiecti nu au remarcat substituirea.

Experimentul ilustreaza fenomenul de “orbire la schimbare”, care ne arata cat de selectivi suntem fata de ce retinem dintr-o scena vizuala. Rezulta ca ne bazam pe memorie si pe recunoasterea de tipare (eroarea de tip I) mai mult decat ne-ar place sa credem si astfel perceptia vizuala nu este atat de corecta cat credem (“am vazut cu ochii mei”).

Suntem puternic influentati de persoanele / lucrurile care ne sustin parerea.

 

5Creierele umane au de facto un anumit “dezgust” fata de conflict si controversa – si vor cauta foarte multe solutii de ale evita. Din acest motiv, in mod natural gravitam catre lucruri sau persoane care credem ca sunt de partea noastra sau care ne intaresc anumite credinte si le vom evita pe toate cele care se opun.

Disonanta cognitiva – un termen din psihologie folosit de prin anii ’50 pentru a descrie aceasta situatie – ne conduce la influenta confirmarii, tendinta de a cauta doar informatiile care ne confirma ipotezele acceptate de noi insine, in timp ce ignoram sau eliminam informatiile care neaga sau contrazic acestea. De aceea ne este atat de dificil sa ne schimbam perceptiile despre anumite lucruri, persoane sau fapte – mental este foarte confuz sa renuntam la credintele deja avute si sa colectam noi dovezi care sa sustina noile ipoteze. Insa acest tip de influenta ne poate conduce la erori grave in munca, viata si in politica.

Paradoxal, internetul a amplificat si mai mult aceasta tendinta” se scrie pe blogul io9. Este adevarat insa: oricare ar fi credintele politice sau religioase, este foarte simplu sa gasim informatiile care ne convin si ne sustin aceste crezuri – si pur si simplu sa eliminam restul.

Ne asezam singuri sub lumina puternica a reflectoarelor.

 

6Ati remarcat vreodata cand ati gresit ceva destul de grav in scoala, de exemplu – ca mama v-a sfatuit sa nu va panicati, pentru ca “oamenii nu observa lucrurile marunte pe care le gresesti, deoarece sunt prea ocupati sa si le caute pe ale lor?” Ei bine, se pare ca exista o samanta de adevar. Avem tendinta sa crestem propriile greseli si slabiciuni, crezind ca oamenii le acorda mult mai multa atentie decat o fac de fapt. In psihologie acesta se numeste “efectul spot” – tendinta de a considera ca oamenii observa mai multe detalii despre noi insine decat o fac in realitate. Fenomenul a fost demonstrat in numeroase studii si experimente de psihologie sociala. In esenta, este efectul imaginii noastre egocentrice naturale despre lume, explica psihologul Nathan Heflick.

Oricare dintre noi ne pozitionam in centrul propriului univers”, spune Heflick in Psychology Today. “nu inseamna ca suntem aroganti sau credem ca avem o valoare mult mai mare decat a celorlalti – ci, mai degraba – ca intreaga noastra existenta este construita din propriile experiente si perspective… insa alti oameni nu doar ca nu detin aceste informatii – de exemplu, o pata pe bluza ta – dar se afla in centrul propriului univers, deci se concentreaza pe cu totul altceva”.

Alegerile noastre sunt rezultatul unui cumul de influente.

 

7In cultura consumerista de astazi, oamenii sunt expusi unei adevarate nebunii de variante pentru cel mai mic sau neinsemnat detaliu – de exemplu, exista 35 de tipuri de pasta de dinti din care sa alegem la magazin, putem alege unul din cele 50 de tricouri din dulap, avem de ales un fiilm din sutele de pe Netflix, iar optiunile posibile pentru ce dorim sa distribuim pe Twitter sau Facebook sunt practic infinite. In ciuda iluziei de libertate, toate aceste optiuni ne pot altera deciziile si ne pot conduce la erori.

Prea multe optiuni disponibile creeaza un fel de paralizie, sustine psihologul Barry Schwartz. Uneori, din cauza ca avem disponibile prea multe optiuni, aceasta ne impiedica sa mai luam vreo decizie. Iar cand, in final, alegem ceva, daca acel ceva este dezamagitor, cu atat mai usor ne vine sa regretam alegerea”.

Este usor sa ne imaginam ca am fi putut lua decizii mai bune”, explica Schwartz intr-un spot TED. “Aceste regrete apar din satisfactia pe care ai fi putut-o avea in urma altei alegeri, chiar daca decizia luata a fost una corecta. Cu cat mai multe optiuni sunt disponibile, cu atat mai usor este sa regretam orice ne aduce al un moment dat o dezamagire”.

Mai mult, modul in care masuram valoarea lucrurilor este sa le comparam cu alte lucruri. Atunci cand exista o multime de lucruri cu care putem compara ceva, avem tendinta sa ne imaginam caracteristicile atractive ale celorlalte lucruri, astfel scazind valoare perceputa a lucrurilor pe care le avem. Este ceva de genul sindromului “iarba este mai verde dincolo”, care ne impiedica sa ne percepem obiectiv optiunile.

Nu ne putem baza pe amintirile proprii.

 

8Celor mai multi oameni le place sa creada ca isi amintesc evenimente din trecut cu acuratete – dar, in realitate, memoria umana este destul de precara si subiectul unei intregi liste de influente si erori. Marturiile nesigure ale martorilor oculari sunt de notorietate, fapt demonstrat de cercetari. Un studiu a demonstrat chiar ca la 25% dintre oameni le pot fi induse amintiri care de fapt nu li s-au intamplat niciodata.

O eroare comuna este sa permitem ca imaginea noastra despre trecut sa fie alterata de emotiile prezente. Te-ai despartit de iubit? Intreaga istorie a relatiilor va parea deodata destul de gri si trista. Ai fost promovat? Acel prim job amarat si enervant deodata devine un pas important intr-o cariera remarcabila. Asa cum spune titlul unei piese Oasis, “nu privi in urma cu manie” (Don’t look back in anger) – pentru ca mania – sau orice alta emotie, va schimba modul in care gandesti despre trecut.

Astfel explica Buonomano:

“un tip de eroare de memorie – un “hop” – este produsul faptului ca memoria umana nu face diferenta intre depozitare si amintire. Cand un computer inregistreaza ceva pe un disc optic, are un laser care scrie discul si un alt laser care-l citeste. Acestea sunt doua procese diferite complet. In memoria umana, distinctia intre stocare si citire nu este foarte clara, ceea ce poate duce la consecinte uneori dramatice… actul citirii (amintirii) poate afecta stocarea”.

Suntem (prea) partial la fel.

 

9Atat evenimentele istorice cat si experientele zilnice demonstreaza – de fiecare data – favoritismul catre membrii propriilor grupuri sociale. Fiintele umane au o inclinare cognitiva bine documentata catre membrii propriilor “clanuri” (reale sau imaginare), iar aceasta exista dincolo de gruparea etnica, sociala sau nationala. Psihologii au demonstrat ca influentele de apartenenta la grup exista chiar si in cazul celor mai eterogene grupuri alcatuite aleatoriu. Favorizarea celor de o seama cu noi poate duce la prejudecati, stereotipuri si ostilitate catre alte grupuri.

 

Adaptare si traducere din Huffington Post. Autor Carolyn Gregoire.

 

Advertisements